Atentie la iesire-Zona crepusculara a unei navetiste

Prima oara cand am aflat ca am fost acceptata la Iona am crezut ca o tara noua si facultatea de aici o sa fie cea mai mare incercare a vietii mele. Dar avea sa aflu curand ca nu facultatea va fi cea care imi va ingreuna viata ci naveta pana la New Rochelle. Pentru cei care citesc aceasta lucrare inainte sa spun de unde fac naveta, puteti sa spuneti wow! si sa fiti uimiti. Da doamnelor si domnilor, fac naveta din Fairfield, Connecticut si in mod normal nu trebuia sa fie un drum asa ciudat si lung. Totusi viata m a invatat ca normal nu e ceva la care ar trebui sa ma astept. Primele mele luni in care am facut naveta au fost deliciul si amuzamentul familiei mele seara. Ce era amuzant penttru ei nu era la fel de ludic pentru mine. Pentru intelegerea mai usoara a celor care citesc voi prezenta pe scurt cateva din intamplarile mele la gara/in tren in timpul semestrului trecut,
-Una din prietenele mele cele mai bune de 9 ani va refuza in mod cert sa mearga cu mine la gara. de ce? Nu fiindca ar fi o prietena rea. Ci din cauza ca de fiecare data cand pun piciorul pe peron se anunta ceva la gara. Cam asa incep diminetile mele: "Atentie la Fairfiled! Trenul de la 7:50 spre New York va avea intarziere aproximativ 5 minute!" Intarzierea difera depinzand de cat de mult am jignit fortele divine in perioada aia. Desi e frustrant am invatat ceva din toata chestia asta. Niciodata, dar niciodata nu ajung mai devreme de 5 minute inainte sa vina trenul meu. Asa cum presupuneti precautiile mele nu au oprit fortele divine sa se joace si sa faca trenul meu sa ajunga mai devreme si sa fie deja plecat cand eu ajung, sau sa fie anulat.
-Cand totusi reusesc sa fiu atenta la urcare si sa ma urc in tren, aventura mea ia cu totul alta intorsatura. In prima mea zi de cursuri, trenul a avut 20 de minute intarziere (Sincer eu cred ca fortele supernaturale au o copie dupa programul meu si in functie de cat de importanta e ziua respectiva asa calculeaza intarzierea). Trebuia sa cobor la Harrison si sa schimb trenul. Cand au anuntat ca urmatoarea statie e Harrison m am dus la usa ca sa fiu prima care coboara.Gresit! Trenul a oprit intr-adevar la Harrison dar usa nu s a deschis (deobicei anunta cand una din usi nu se deschide, dar nu de data asta) m am uitat in jur si am vazut prin geamul care dadea in urmatorul vagon, un om care dadea din maini, isi misca gura si arata catre usa din vagonul respectiv. Am fugit realizand ca aia era unica mea metoda de a cobori din tren. Am ajuns in vagonul respectiv am strigat ca trebuia sa cobor dar ce credeti? trenul deja plecase. Era pe punctul de a o suna pe mama mea sa o intreb pe cine a suparat cand era gravida cu mine, dar controlorul a apasat un buton, trenul s a oprit si mi s a permis sa cobor la Harrison da cativa metri mai inainte fata de unde era normal.
-Dar asta nu e nici macar jumatate din poveste. Inainte de sesiune semestrul trecut eram in trenul local, invatam, cand se anunta ca urmatoarea statie e Riverside. Chiar ma gandeam ca eram in tren de 30 de minute si nimic iesit din normal nu se intamplase. Ma inselam. Anunta Riverside si decid sa iau o pauza si sa ma uit pe geam. Trenul mergea cu viteza maxima si totul era linistit....ciudat a fost insa ca geamul mi a aratat ca am trecut de statia de la Riverside si trenul nu se oprise deloc....mergea full speed in necunoscut.Incercand sa ma gandesc ce se intamplase exact..aud controlorul care anunta: "Ne pare rau...am uitat sa oprim *rade* ne intoarcem ca sa putem sa oprim la Riverside. *inca radea* Urmeaza Riverside!". Stiu, ciudat si chiar daca si mie mi s a parut amuzant nu stiu cat de mult as fi ras daca trebuia sa cobor la Riverside. Noul meu motto este: nu intreba de ce cand e vorba de trenuri, ia le asa cum vin. Nu ma mai chinui sa gasesc o logica.
-O data asteptam trenul spre New Haven, citeam o carte si ma gandeam ca sunt norocoasa pentru ca trenul meu venea la timp. In timp ce eu eram pe partea spre New Haven, pe partea spre New York vine trenul. Absorbita fiind de cartea mea nu am observat nimic dar un zgomot asemanator unui BOOM mi a cam atras atentia. Cand mi am ridicat privirea una din antenele trenului avea probleme electrice, un scurt circuit sau ceva asa si tot sistemul electric a cazut. Si exact asa cum ati presuspus trenul meu avea sa intarzie inca o data.
Toate astea sunt in topul meu de lucruri ciudate care ti se pot intampla in gara. Am mai multe: gen oamenii din tren, conversatiilor lor telefonice ( acestea sunt obligatorii oentru ca involuntar auzi cum cineva a uitat sa si sune mama, e indragostit de altcineva sau cum ceva foarte important s a intamplat-asta din pacate ramane un mister pentru ca respectiva conversatie e compusa numai din 'Oh my God! Oh my God! NU o sa ti vina sa crezi!" si apoi se repeta dar niciodata nu afli exact ce s a intamplat pentru ca in momentul in care se decide sa zica, trebuie sa cobori-Presupun ca asta e una din legile nescrise a lui Murphy)
Asa ca morala pentru toti cei care citesc este: MERGETI SI PUPATI VA MASINA, SPUNETI-I CAT DE MULT TINETI LA EA...pentru ca nu se stie niciodata cand va trebui sa fiti atenti la urcare.