"Culori stralucitoare ca noi"

De cand am ajuns in Romania ma bucur de lucrurile mici cat pot de mult. Televizorul, desi element de maxima frustrare pentru unii sau de dependenta pentru alti mie mi a redat cateva clipe de bucurie cand am urmarit, nu foarte des din pacate, cateva seriale si emisiuni pur romanesti :x. Cum televiziunea romaneasca nu se poate numi televiziune daca nu e intrerupta de o juma de ora de reclame..am inceput sa le observ si sa ma bucur de ele ( televiziunea americana nu stie conceptul de reclama frustranta/amuzanta...dar despre asta o sa vb alta data). Asa ca dat fiind faptu ca majorul meu e publicitate...am stat si am observat cu foarte mare atentie mesajul transimis si forma in care e transmis.
Azi cum ma uitam eu la "cutia cu imagini" apare reclama la Perwoll Magic. Aceeasi tema si mesaj de ultima oara cand am vazut-o dar alta variatie. Fie e un dansator, o tanti pe strada sau mai nou o tipa in club care arata super si cineva observa cu admiratie ca arata nemaipomenit in hainele lui/ei care neaparat trebuie sa fie noi. Persoana de langa adauga insa ca haina nu e noua. Raspuns care evident este urmat de intrebarea: "De unde stii?" (sau cv asemanator). Ii se spune (sau se subintelege...in fine) ca e mama/prietena/sora respectivului/ei si ca persoana admirata foloseste Perwoll Magic. Insa frustrarea mea nu e asta ci faptul ca atunci, in momentul revelator, cand telespectatorul afla ca Perwoll Magic e cel responsabil de aceasta minune, mama/prietena/sora/purcelul etc scoate din geanta, de sub haine, din neant o sticla de Perwoll Magic.
Stiu ca multe reclame au greseli sau sunt exagerate da asta e cireasa de pe tort pt mine. Adica macar celalalte recunosc ca sunt absurde si macar de la bun inceput stii ca ceea ce vezi e o situatie cu care rar te ai lovi in viata...dar nuuuu Perwoll Magic e asa subtil ... iti zice ca e Perwoll..tu esti uimit de actiunile acestui produs minunat, te uiti la cei din familia ta si anunti ca "trebuie numaidecat sa cumparam si noi acest Perwoll!" incat nu mai te gandesti ce face o persoana normala la cap cu sticla de detergent lichid in geanta in club/oras etc?!
E foarte posibil sa fiu eu plictisita sau sa bat campii da parca nu e normal ca din vara lui 2008 si pana in ianuarie 2009 publicului sa i se bage pe gat ideea ca detergentul asta lichid trebuie carat cu tine ca sa te poti lauda prietenilor cu minunea de produs.
...Sau deasemenea e foarte posibil (acu daca stau sa ma gandesc) ca Magic ul din numele produsului sa se refere la faptu ca detergentul apare de te miri unde. Cel mai probabil cand ai o discutie in club despre haine si detergent si zici numele produsului *puf* apare Perwoll Magic. O sa incerc si eu data viitoare dar in caz ca nu merge am sa am sticla in geanta...acu inteleg de ce sunt la moda gentile mari...

din octombrie si pana in decembrie.

Asa fugitiv m am gandit sa trec in revista ce s a mai intamplat de cand n am mai scris pentru ca aseara m a sunat blogul meu si mi a zis ca e cam singurel, cik e ger si frig si aici pe internet si are nevoie de mine. mi s a parut un pic cam disperat asa ca m am gandit sa l ajut.
-pai din octombrie am trecut prin multe. Am dat ceea ce americanu numeste mid terms un fel de teze de mijloc de semestru :| si supriza aceste "teze" nu numai ca trebuie date, prezentate sau invatate (depinde sub ce forma se prezinta) dar au si familii mari. Terminam cu una la engleza de exemplu cand profa ne trimitea mail cu urmatoarea tema. in fine nu ma plang, m am descurcat, s au terminat :d
-Nu stiu daca am mentionat dar am trimis niste povestioare , creatii proprii, la revista literara a campusului si am fost publicata (eu sunt viitoarea edgar allan poe..numai ca ceva mai vesela :)) ).



-Am participat la un writing workshop cu un poet american care aparent e foarte faimos...nu prea ma omor eu cu poezia da a mers si a fost o onaore sa fiu aleasa printre cei 15 norocosi.
-Si pentru cei care mi-au citi regular blog ul (in primul rand imi cer scuze ca nu am mai scris) si in al doilea rand tin sa va anunt ca am rezistat eroic la prezentarea de o ora despre ovidiu si am luat si o nota foarte buna. de prisos sa zic ca mi a stat ceasu in loc si am crezut ca o sa mor pana la sfarsitul orei dar nu...aparent profelor ( da am 2 pt materia asta :)) ) le a placut. M au chemat in birou sa mi dea nota si sa vb despre preznetarea mea ( nu ca la mate in clasele 5-8 cand mierlus tipa ca sa auda si bodyguard ul de jos: "chisis: 5,50 adica 6" dupa care imi arunca o privire dezamagitoare) aici te cheama in birou si iti spune ce a fost bine sau rau si cum ai putea sa faci data viitoare. Eu oricum nu imi mai aduceam aminte nimic din ora aceea, creierul meu a fost in transa si a sters orice amintire dar lor le a placut si m au invitat sa prezint din nou toata "smecheria" la conferinta studentilor. a fost intr-adevar o realizare sa aud ca ma considera pe mine, dar vedem noi dupa ce voi prezenta pe 7 februarie si voi suferi o moarte lenta pe scena in fata vizitatorilor, parintilor, profilor si studentilor :) pana atunci insa toate bune.
-umm a fost ziua mea:D m am plimbat in New York City, am fost sa l vad pe james bond :X, a nins si am facut niste shoppong. Simplu dar superb.
-Am fost la petrecerea de lansare a revstei de care va ziceam, unde am ras cu lacrimi la spectacolul oferit: stand up comedy, muzica buna si glume.
si in sfarsit am terminat semestrul I de boboaca cu brio :D
-Dar cel mai important e ca am venit acasa, nu va mai povestesc de aventura cu avionul pentru ca asa cum va imaginati, evident, ca la norocul meu am trecut prin toate fazele imposibile....dar tin sa mentionez pentru cei de la aeroportul din frankfurt ca "praful" de pe geamantanul meu nu e cupru :-w si NU, nu fac bombe in timpul liber si NU, nu vreau sa fac un mic test chimic ca sa validez toate astea ...geeeez :-w
-Important e ca sunt de 2 saptamani acasa, cu cei dragi, pe care i am pupat de i am albit. Ca ma bucur sa ma duc pana la colt sau sa aud oameni vorbind in romana, chiar si injuratul ma binedispune :d nu vreau sa ma gandesc la plecare da tin sa le multumesc tuturor pentru ca s au vazut cu mine, am povestit, am ras si mi au daruit niste clipe minunate. Multumesc! va pup si cel mai probabil ne auzim/citim din state.

And thus 10th of October shall be called the Snail day

Astazi America si servicile publice pe care le ofera mi-au pus nervii la mare incercare.
Sa o luam cu inceputul.
Inceputul:
Ne-am trezit la 8 ca sa puteam pleca undeva in jur de 9 sa trecem pe la posta si apoi sa luam autobuzul.
Toate bune si frumoase :d. Costina s-a trezit iar mirosul cremei ei si lupta ei cu dulapul m-au trezit si pe mine. S-au efectuat cele necesare pentru plecare si am fost iesite pe usa.
Am mers repejor la posta unde cos trebuia sa puna un pachet pentru o prietena. N-ar fi fost tragedie daca nu ne-am fi intalnit acolo cu cel mai lent om din istoria postei din lume. Adica eu sunt convinsa ca printre cerintele unei slujbe de relatii cu publicul la posta se numara printre altele sa fii cat se poate de enervant si lent, da parca totusi.......
Costina ii explica ca vrea sa puna pachetul expres. El se uita hipnotizat la ea si ii zice ca expres pana in Romania dureaza 8 zile. Sunt curioasa cat dureaza normal? Un an de caine? In fine, ii da un formular, il completeaza dar Cos ii zice ca parca e cam tarziu 8 zile si daca nu se poate mai devreme. Se uita in calculator, si se uita, si se uita.... si zice in ce oras? Bucharest vine raspunsul prompt si un pic scos din sarite al costinei. Aaaa Bucharest, ce bine ca in alte orase din Romania nu merge. Deci Bucharest...hmmm se mai uita in calculator o juma de an de caine si apasa un buton incontinuu, mai ceva ca picatura chinezeasca pentru mine. Ma uit si apasa pe Tab ca vroia sa ajunga undeva in josul paginii si de ce sa foloseasca mouse-ul ca nah o fi un aparator al drepturilor animalelor si nu foloseste "soricelul" din principiu.
Ni se da un nou formular si incepe sa ne citeasca ce se intampla daca pachetul nu ajunge, daca e retinut de vama si ma uitam la el si mi venea sa il bat, dar ideea mea este intrerupta de tanti de langa el care ii explica ca toate chestiile alea sunt valabile numai dak e o companie care trimite pachetul. Se opreste si eu imi fac o notita mintal sa ii multumesc lui Dumnezeu pentru faptul ca nu lucrez in o posta. Apoi incepe sa scrie in calculator, ca daca putem sa ii zicem cum se scrie Bucuresti, ca ce e in pachet, ce valoare are si tocmai cand credeam ca terminiseram se duce pana la manager sa Il intrebe ceva......si dureaza.....
Se intoarce si iara pleaca dupa nu stiu ce pachet. Vine si costina Il intreaba daca e necesar pentru cel care primeste pachetul sa mai plateasca o taxa? El zice ca nu stie si adauga ca asta depinde de serviciul postal din Romania. Cos insista si el decide ca faptul ca parintii lui au fost in Romania are o relevanta cu pachetul nostru x( in fine, intr-un final dupa ce costina ii da cardul, se uita la el, apasa gresit si intreaba dak vrea cash inapoi ( mare Ti-e gradina Doamne!) plecam de acolo bombanind ca parca in Romania nu e asa greu....parca.... e posibil sa am memoria incetosata :))
Apoi ne ducem in statie la autobuz care teoretic ne duce la gara. Cel mai incet autobuz de pe fata pamantului, pe langa el 143 e un ferrari....
Si stam si nimic, undeva in departare se zareste ceva care merge la fel de repede ca o caruta. Mintea mea isi imagineaza cum iau o franghie o leg de bara din fata si il trag pana in statie, serios ca ar fi mai rapid.... si mai cer si o groaza de bani pe bilet.... in fine ajungem la gara ratasem primu tren asa ca de suparare mergem la Starbucks si na daca toti s-au miscat ca un melc mort de ce ar fi mai diferit aici. Cerem si dureaza....dureaza.....am un deja vu :-< Ne luam comanda si ne indreptam spre statie ca trebuia sa ajungem pe partea cealalta. Evident ca nu au o pasarela ca toate garile civilizate si trebuie sa ajungi la sosea iara. In fata scarilor kre te duc pe partea corecta a garii e un semn mare pe care scrie: Construction...mda ocolim si ratam si al doilea tren asa ca am stat in gara 45 de minute ca normal ca nu vin si trenurile knd ai nevoie de ele. Asadar asa a decurs ziua de azi dar sa tinem in minte ca e abia 12 si 15 mai e timp:)) sa se intample si altceva...o sa va anunt daca mai am intalnire cu stramosul lui road-runner care e prea batran sa faca cv. Ma gandesc serios sa renunt la facultate, sa lucrez la caracterul meu ca sa fiu cat mai imposibila si sa ma angajez la Posta...as lucra spre un nou record mondial: cat de mult poti sa enervezi o persoana care incearca sa cumpere un timbru ( de care vreti? Cu frank sinatra? Cu statuia libertatii? Park e mai frumos asta cu inimioare, da un aspect frumos plicului, da luati-l numai daca scrisoarea e informala,stai sa sun managerul sa vad el ce crede, face 50 de centi, card? Cash? Ambele?)
Sfarsitul:
Mda ... si totusi nu m-a suparat ziua de azi pentru ca am un weekend de 3 zile :d ( e ziua lui columb luni) o sa sun la Guvern sa le zic sa faca si 10 oct liber ca sa nu mai iasa melcii din casa ca e pacat)

Diana "Grigorescu"

Lumea ma intreaba cu ce imi ocup timpul liber in afara de NYC si mers la filme. Iata si raspunsul: DESENEZ :D da stiu...surprinzator, dar tot timpul mi-am dorit sa stiu sa desenez...nu sunt eu inca Van Gogh sau cv da merge :))
SI va dau si voua sa va delectati...sau ma rog sa va amuzati dupa caz :P tineti minte ca sunt incepatoare si feel free sa comentati....

Iata ce e nou

** Am fost in NYC sa ne plimbam, sa facem cumparaturi si sa mergem la un restaurant romanesc cu o colega de a Costinei, Fumi, e din Japonia. Am fost cea mai fericita persoana de pe planeta pamant sa aud vorbindu-se romaneste. Ma uitam la toata lumea, ma apropiam de ei incercand sa aud cat mai clar limba. Acu un an sau 2 daca cineva mi-ar fi zis ca o sa vreau sa aud romana si sa uit engleza le-as fi zis ca sunt nebuni. Dar acum am avut o revelatie, inainte eram cinica:)) Stiu ca multi dintre cei care ma cunosc m-ar caracteriza in multe feluri da sigur nu cinica:)) Si de ce zic cinica? pentru ca imi aduc aminte ca citeam presa sau o carte si mai aparea din cand in cand ideea ca cineva s-a intors in tara si ca i-a fost nespus de dor de patria respectiva si ca de fiecare data knd era in strainatate tresarea cand auzea numele tarii lui. Mi se parea o aberatie:)) auzi sa tresar eu cand aud numele de Romania =)) o da.... Dar mi s-a intamplat si mie si tot ajung la concluzia ca nu poti sa judeci pe cineva pana cand nu esti pus in situatia lui. Desi tin sa adaug ca singura data cand am auzit numele de Romania zilele astea a fost intr-un jurnal de istorie pe care trebuie sa-l citesc si Romania era prezentata ca o tara din europa de Est care isi tortura evreii si ii trimitea in lagare. N-am fost foate incantata da macar stiu ca mai e cineva care isi aduce aminte de tara mea:)) chiar daca nu intr-un mod benefic. Stau si ma gandesc ce parere o sa inceapa sa aiba colegii mei despre mine?:)) Ca sunt anti-semita?=))
**Alta intamplare....aaaa de vreo 2 saptamani sunt suparata ca nimeni nu stie nimic de Romania, daca tot vorbeam de tara mea. Lumea pare sa stie decat numele da nu si locatia, daraminte persoane importante. Intr-o zi in care cursurile ma epuizasera m-am dus la magazinul din coltul strazii unde se afla facultatea mea sa imi cumpar o cartela ca sa sun acasa. Intreb daca au cartele si nenea vanzatoru zice ca da. Intreb daca merge in Europa si zice ca da. Ii dau bani si dau sa ies cand el ma intreaba : "da unde in Europa suni?". Sictirita raspund ca in Romania si ma intrebam daca o sa il bag si pe el in ceata cu numele tarii mele. La care , el surprins, extaziat si cu un zambet plasat de la o ureche la alta zice : "aaaaa fotbalistu ala bun...Hagi! da Hagi!!!!!"
Vreau sa zic ca nu imi venea sa cred, renuntasem de mult la ideea ca cineva ar stii de Hagi, Nadia Comaneci, Ceausescu. Mi-a zis ca el din Maroc (deci bine ca lumea din Africa stie de Romania da nu si lumea din USA :)) ) si ca se uita la toate campionatele mondiale si ca il stie pe Hagi. Ma gandeam sa ii zic ca ma bucur ca il stie pe Hagi, mai ales ca si el e machedon ca mine. Dar ma grabeam si sa ii explic ca defapt sunt aromana si nu romanca ar fi durat mai mult decat timpul pe care mi-l alocasem pana la urmatorul tren.
** Vinerea asta am fost la curs si in fiecare vineri cineva trebuie sa faca o prezentare de o ora despre o carte. (Vreau sa profit de aceasta ocazie si sa zic ca sunt convinsa ca profa de latina din clasa a12a m-a blestemat. Ne zicea de fiekre data sa citim Odiseea, Metamorfozele si alte alea si nu le-am citit. Lasa ca imi trebuie acum pentru cursul de onoare :)) Si prezentarea mea e fix pe Metamorfozele de Ovidiu :)) ) dar revenind....colegul care avea prezentarea saptamana asta a venit mai devreme si cum si eu ajunsesem mai devreme am stat amandoi in clasa de vorba. El, o persoana foarte agreeabila, amuzanta si haioasa. Am vorbit de romania, de cursuri, de nume ciudate :)) a fost foarte distractiv. Oricum la un moment dat mi-a sunat telefonul; era costina...am vorbit cu ea in romaneste si cand am inchis am zis: "te pup, pa!" el a auzit si foarte incantat a repetat : "te pupa?" :)) am ras si i-am explicat ce inseamna si pentru vreo 5 minute a zis "te pupa" (intr-un cuvant) si era foarte incantat de noua lui expresie. Se gandea sa isi termine prezentarea cu te pupa, dar i-am explicat ca ar fi frumos sa ii pupe pe toti si sa zica " va pup, pa!" :)) Nu si- a terminat prezentarea asa da macar a fost un moment care ne-a adus zambetul pe buze amandurora....
** Azi am fost la Biblioteca din Bridgeport si ne-am luat niste DVD uri. Am intrebat daca pot sa imi fac si eu ID, ca il foloseam pe cel al matusii mele dar tipul de casa se uita de sus pana jos la mine si zice : "da , dar trebuie sa ai autorizatie de la parinti, o copie dupa certificatul de nastere si a photo ID." Nedumerita am plecat cu un formular pe care mi-l daduse. Pe formular scria ca trebuia sa faci toate astea daca ai sub 18 ani. Ce naiba? Eu stiu ca e flatant sa pari mai tanara decat esti...da parca totusi:))) Asta imi aduce aminte de Alexandra, sora mea care tot timpul avea probleme cand spunea care era varsta ei. Lumea credea ca e mult mai mica. Tin minte ca intr-o zi oarecum frustrata de chestia asta, ne uitam la tv la o reclama despre creme anti-rid care aparent te intinereau cu 10 ani si ea foarte serioasa si sarcastica a zis: "Da as putea sa ma dau cu ea si sa par de 6 ani " =)) Am ras cu lacrimi:))
Cam atat pe aici, pentru cei interesati mi-am facut cont pe Facebook (aparent daca nu ai Facebook nu existi :)) e un fel de Hi5, da cik asta e mai smecher. Nu vad unde si de ce dar fie....)
Am Skype daca va bate un gand si vreti sa vorbim live si sa ne vedem....si cred ca na cam asta e....daca ma cautati sunt aici ingropata sub teme, carti, filme si coversatii care dau in absurd dar totusi amuzante cu costina...